- disociáţie
- s. f. (sil. -ci-a-ţi-e), art. disociáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. disociáţiei; pl. disociáţii, art. disociáţiile (sil. -ţi-i-)
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
disociaţie — DISOCIÁŢIE, disociaţii, s.f. Disociere. ♦ Rezultatul unei disocieri. [pr.: ci a ] – Din fr. dissociation, lat. dissociatio. Trimis de LauraGellner, 16.06.2004. Sursa: DEX 98 Disociaţie ≠ asociaţie Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime … Dicționar Român
disociere — DISOCIÉRE, disocieri, s.f. Acţiunea de a (se) disocia şi rezultatul ei; disociaţie. [pr.: ci e ] – v. disocia. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Disociere ≠ asociere Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime DISOCIÉRE s.… … Dicționar Român
asociaţie — ASOCIÁŢIE, asociaţii, s.f. 1. Grupare de persoane creată pentru a atinge un scop comun şi organizată pe baza unui statut. 2. Grup de plante format din mai multe specii caracteristice unui anumit mediu de viaţă. 3. Grupare de molecule, de stele… … Dicționar Român
disociaţiune — DISOCIAŢIÚNE s.f. v. disociaţie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român